Prologue : Turkey 2016

Turkey 2016 – Cu balonul [Part3]

IMG_4427Dimineata devreme ne trezesc razele soarelui. Nu avem mult de mers, maxim 40 de kilometri pe drum national cu asfalt impecabil.

Cu amintirea prospata din Istanbul unde am avut socul sa descoperim masinarii fantastice in peretii cladirilor, unde doar le arati un plastic si scuipa lire, repetam aceasta patanie si in Nevsehir.

Orasul este capitala provinciei cu acelas nume si suntem avertizati de la intrare cum ca suntem bine veniti in centrul pacii din lume ( Welcome to the World Center of Peace Nevsehir).

In centru este multa culoare si agitatie, asa ca ne gandim sa cautam un restaurant mai linistit si cu mese la terasa. Din pacate blocurile devin din ce in ce mai rare si semnul de iesire din oras ne vesteste ca va trebui sa ne gandim la mancare abia in urmatorul oras.IMG_4372

Dupa o urcare blanda, ajungem in Uchisar.

  • Doua kebap-uri va rog.

Da, are terasa, este in centru si e liniste.IMG_4482
Cum ne terminam masa suntem salutati in romana. Este Abdulah, nu a mai fost in Romania de 6 ani, dar nu ne-a uitat limba. Are un hotel in apropiere , insa noi suntem deja asteptati la Jasmine House in Goreme. Ne invita la masa insa cu parere de rau refuzam, abia ce am terminat de mancat. Poate ne vedem maine.

O mica migrena ii da de cap Loredanei, dar nu e bai, avem farmacii. Cum sa cerem un paracetamol ? Cum ne sfatuim noi in romana, baiatul de dupa tejghea scoate frumos un paracetamol zambind strengar. Observam ca din fericire majoritatea medicamentelor au nume universale in toate limbile.

Pana in Goreme e doar coborare si prindem viteze de peste 60kmh. La intrare e un radar, ne salutam zambind. Cum ar fi fost sa ne amendeze pentru viteza cu bicicletele ?

GPS-ul ne duce precis la pensiune. Camerele sunt curate si spatioase. Lipseste aerul conditionat insa ne este oferit un ventilator in schimb.

IMG_4607Lisa este o englezoaica, angajata a pensiunii ca receptioniera. Se pricepe sa intampine turistii si ne indica pentru maine cateva trasee demne de biciclit. Ea ne aranjeaza contra sumei de 100 euro de persoana un zbor cu balonul de 45-60 minute.IMG_4799

Iesim in oras cu un scop fix : achizitionarea unei lubenite mari si zemoase. Cand orice speranta pare deja desarta, si sufletul ni se umple de tristete, norocul ne iese in cale : un supermarket. Pofta cere sacrificii, iar sacrificiul meu a fost sa car in spinare 10 kg pana la hotel.

Catre seara auzim iar dulcele grai romanesc. Cateva cupluri de romani impart camerele de langa noi. Nu rezistam si ii salutam in aceasi limba si astfel ne petrecem seara pana tarziu cu ei.

E aproape 4 dimineata, da, nu ne-a trezit ceasul, si da, este cetateanul de la Sultan Baloons la poarta. Din fericire ne-a asteptat si mergem impreuna cu el catre locul de decolare, nu inainte totusi de a mai lua inca un cuplu de brazilieni.

La locul de decolare sunt zeci de baloane, si in semi-intunericul care domneste in jurul nostru flacarile ofera un spectacol extraordinar de lumini.

Sarkan ne invita sa ne cocotam in balon si cat ai clipi suntem la 800 de metri altitudine. Ca si noi, sunt zeci de baloane de jur imprejur. Noi suntem 16 oameni in balon, oare cati oameni sunt in aer azi ? In oras nu pareau prea multi, atentatele din Istanbul au gonit turistii …

Zburam deasupra unui relief calcaros pentru care natura a reusit sa formeze un tablou unic.Formele stancilor par a fi valuri cand balonul urca in altitudine si se lasa , mangaiate de razele soarelui de buna dimineata.In jur de o ora cat dureaza zborul admiram dansul baloanelor din jurul nostru si orizontul rasaritului arzand.IMG_4767

Aterizarea este putin mai dura, balonul tarand cosul cateva zeci de metri. Nu ne este permis sa coboram decat dupa ce echipajul reuseste sa aseze balonul pe o remorca. La final ne este oferita o cupa de sampanie si o diploma de zburator .

Ajunsi inapoi la pensiune, ne luam la revedere de la romani. Ei pleaca astazi si ne ofera abonamentul lor la muzeele din Cappadocia. Multumim frumos!

Comments

comments

Click to comment

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Most Popular

To Top
Read previous post:
Turkey 2016 – Prima zi de pedalat [Part2]

Pentru ca toata noaptea am calatorit, oboseala isi face usor simtita prezenta. Dormim in reprize scurte. Ca prin vis observ...

Close