Am planuit de ceva timp o reantoarcere in Tunisia, o tara care mi-a placut mult, dar din motive tehnice (mi s-a rupt cadrul) data trecuta nu am putut sa-mi satisfac placerea de a o vizita in intregime.
Am avut si ceva noroc ca apele s-au linistit repede dupa revolutia impotriva regimului lui Zine El Abidine Ben Ali si astfel in iunie era ok de mers …
Toata povestea incepe pe 5 iunie 2011. Participanti eu si prietena, amandoi pe un Africa Twin de 750 cc din `93 . Din Bucuresti plecam pe la ora 2 noaptea. Pana la Pozarevac in Serbia ma duce tatal meu cu dubita, pt. a mai economisi putin din uzura (gume, ulei etc.)
Drumul pana la Pozarevac a fost ca orice alt drum cu masina … doar ca putin mai inghesuiti la 3 oameni in cabina de 3 locuri.
Dupa amiaza ajungem la destinatie, descarc mobra si tragem la Motel Boem, unde am mai fost si alte dati si am fost extrem de multumiti de serviciile lor – camere curate, mancare excelenta si preturi imbatabile.
Ulterior am aflat ca taica-meu a avut numai peripetii la drumul de intoarcere – s-a ratacit si a luat-o offroad, avea o harta proasta la gps si apoi i s-a rupt si cablul de ambreiaj la dubita si abia a ajuns la Buc …
6 iunie 2011 – Asta practic este prima zi cu mobra. De la Pozarevac avem autostrada, doar in Belgrad suntem incetiniti de unele lucrari de refacere a unor poduri, dar ne strecuram usor.
In Croatia suntem putin stropiti de ploaie dar scapam repede.
Spre seara innoptam la o pensiune in Slovenia, in Postojna. Initial mi s-a parut mult 45 euro pt. cazare, dar conditiile mi-au schimbat aceasta impresie – aveam un intreg apartament cu bucatarie, camera de zi, baie si dormitor la dispozitie. Iar a doua zi ni s-a servit un mic dejun cat 3.
7 iunie 2011 – Ploua afara, dar trebuie pe 8 sa fim in Civittavechia ca pleaca feribotul si nu sta dupa noi. Intr-o pauza de ploaie ne luam inima in dinti si plecam.
Well, 700 km de ploaie, si nu orice ploaie. Rupere de nori nu alta. Ii da si cu gheata si cu de toate. Suntem uzi complet. Ba de la gheata mi-a si ciobit vopseaua de pe carene.
Tot zic, mai mergem putin ca in fata e senin. Pe naiba, ploua in continuu. Abia cand sa parasim autostrada pe la Orte se opreste torentul de apa.
Pe la Viterbo incep sa caut un hotel, pt ca stiu ca prin Civittavechia sunt scumpe. Dar orbecaim aiurea prin muntisori si drumuri uitate de lume fara sa gasim nimic, asa ca decidem sa mergem totusi in port.
Aici, la un hotel 90 euro … mi se pare foarte mult, mai cautam. La o pensiune de cacao, maxim 2 stele cazatoare, 60 euro … Era cel mai ieftin, treaca mearga, innoptam aici.
Iesim seara sa inspectam gunoaiele de pe strazi – ca si la noi … Si apoi ceva de haleu – scump si foarte naspa desi am mers la un restaurant mare.
8 iunie 2011 – Plecam de la hotel cu gandul sa luam ceva de aleguri pe feribot. Ne invartim prin tot oraselul fara sa gasim un butic amarat de 2 lei. Abia cand era sa renuntam dam de un supermarket Carrefour. Apoi in port ia si asteapta fo 2-3 ore ca au intarziat cu feribotul.
Ne imbarcam si pt. ca am fost destul de zgarcit nu avem decat loc pe punte la liber, dar e ok, gasim un colt de canapea ferit si ne cuibarim acolo pt. urmatoarele 24 ore, caci atat face feribotul, mai ales ca este cu escala in Trapani.
Comments
