20 iunie 2011 – Sincer in ziua asta am fost lepre . Am iesit doar putin in oras si in rest am zacut.
21 iunie 2011 – Azi avem feribot. Plecam dis de dimineata catre Tunis. Pe drum autostra e blocata si nici macar cu mobra n
u reusim foarte bine sa ne inghesuim. Mai ca imi e frica ca pierdem vaporul.
Ajungem totusi la timp si ma duc sa imi i-au biletele.
Unu mai tuciuriu se ofera sa ma “ajute”. Se baga in fata si vorbeste pt. mine. Si eu puteam face la fel … La final cere bani insa fac pe prostu si ii spun ca eu mi-am platit deja biletul.
La imbarcare vad un Audi Q7 cu nr. de romania. Este un romand de origine algeriana cu sotia lui. Ne imprietenim si urcam impreuna pe vapor.
Nu mai avem noroc de canapele. Doar ceva scaune la o masa.
Nu e bai pt. mine, scot sacul de dormit si ma pun pe jos.
22 iunie 2011 – Ajunsi in Civittavechia, algerianul-roman are probleme. Permisul lui nu ii este recunoscut in ue si nu poate iesi cu masina din vama. Decid sa fac un pustiu de bine si ii scot eu masinuta.
Ramanem cu el, isi asteapta cumnatul care trebuie sa vina sa-l duca la Bucuresti.
Ajunge si aceste in final si plecam, eu in fata si ei dupa mine.
La prima benzinarie de pe autostrada oprim sa luam ceva de ale gurii, dar apoi … audi nu mai porneste, nu mai face nimic. Mai gasim vreo 2 romani in parcare, incercam sa-i dam curent dar nu vrea.
Chemam un mecanic care si el pare depasit de situatie si cheama o echipa de tractare.
Era deja ora 18 si aveam drum lung inaintea nostra. Ne luam la revedere de la cei din audi, oricum nu ii mai puteam ajuta si ne vedem de drum, sperand sa ajungem macar in Slovenia.
Pe autostrada, nu stiu de unde, cred ca de pe contrasens, imi sare un ditamai cataroiu in genunchi, imi rupe pantalonul si imi da si sangele …
Abia spre noapte, pe la ora 2 ajungem la Trieste si incepe sa ploua. Stam cam o ora intr-o cabina telefonica sa se mai duca din ploaie si apoi plecam iar la drum.
Am vrut sa stam in aceasi pensiune in Postojna, insa nu s-a potrivit. E ora 4 dimineata si nu raspunde nimeni. Mai incercam si la alte hoteluri, dar acelas rezultat. Toti hiberneaza si afara e frig rau si suntem si uzi.
Asta e, ne continuam drumul.
La granita cu Croatia, de la ploaie mi se arde adaptorul de la gps, si in consecinta arde si gps-ul. Tocmai bine cand ajungem la centura Zagreb-ului … O apucam in toate directiile, numai in cea buna nu.
Ma descurc in final cu ajutorul laptopului, dupa ce ravasesc toate bagajele.
Pe la ora 11 dimineata, iese soarele, e cald si bine si ma ia un somn, mama mama. Cred ca am adormit cam 3-4 secunde pe moto. Nu e bine, vad o benzinarie parasita, trag acolo, cu casa si cu tot ce am pe mine ma trantesc sub un copacel si da-i un pui de somn.
Am dormit cam 2-3 ore, dar ma trezesc fresh, si asa reusim sa trecem de croati, si de Belgrad si tragem iar la Motel Boem in Pozarevac.
24 iunie 2011 – Abia gasim drumul cel bun fara GPS, doar cu ajutorul telefonului, pe langa Dunare.
Drumul pana la Bucuresti a fost fara nici un fel de peripetii si seara am putut sa dorm in patutul meu.
Ce sa zic, a fost o tura faina de relaxare si mobra nu mi-a facut absolut nici un fel de necaz. Singurul lucru la care am umblat a mai fost presiunea la cauciucuri.
Comments
